Fobii
Unii cred ca fobiile sunt niste boli inchipuite, iar oamenii care sustin ca le au sunt dusi cu capul. Printre cei dusi cu capul ma regasesc si eu. Acum ceva vreme eram destul de curajos, vioi si n-aveam astfel de probleme. De vreo cativa ani am intrat asa intr-o zona de umbra sa zicem. Am inceput prin a avea atacuri de panica. Spre exemplu daca ma aflu intr-o zona cu multa lume si care este destul de aglomerata incep sa ma agit, nu pot sa respir normal. Nu pot sa zic ca e agorafobie fiindca in spatii deschise nu simt aceeasi senzatie ca in cele inchise – sali de teatru spre exemplu.
Pot sa spun ca sunt si claustrofob. Nu suport lifturile solide din aluminiu care parca nu imi lasa aer atunci cand se inchid usile, dar si alte spatii inguste. De aceea am o teama cumplita de a zbura cu avionul. In primul rand cred ca m-as sufoca din cauza spatiului inchis. Da sunt constient ca e o tampenie, fiindca in masina n-am nicio problema. Iar in al doilea rand m-ar termina frica de inaltime.
Totusi cred ca aceste fobii se pot rezolva. Am vazut la un moment dat o emisiune, din pacate doar sfarsitul, in care chiar era un tip cu frica de avion. Cu ajutorul unui psiholog, omul a reusit sa se urce in avion. Intai a zburat cu un avion utilitar care nici nu este atat de izolat ca unul comercial. Apoi si-a invins teama de zbor. Cam toti prietenii mei au circulat cu avionul, mai putin eu. Un alt caz in acea emisiune era despre o tipa care avea fobie de pasari. Asta chiar mi s-a parut o tampenie, cum vi se pare si voua frica mea de avion. Insa femeia chiar suferea din cauza asta. Intai a reusit sa tina in mana o pana abia apoi s-a vindecat.
Clar am nevoie de un psiholog!
